|
|
Post by despre-angajatori.ro on Dec 16, 2005 5:21:12 GMT -5
Schimbarile vin peste lume, de la istorie si pana la firme, generand tranzitii uneori dureroase terminate cu succes sau cu caderi...Prezenta unui om intr-o firma timp indelungat duce inevitabil, mai ales atunci cand firma "stoarce totul" din acesta, la o plafonare profesionala platita cu pretul unei specializari extreme in directii care pot sa-si piarda actualitatea. Un exemplu este specializarea intr-ul limbaj de programare care este din ce in ce mai rar folosit...Sau intr-o tehnologie depasita...Si mai trist este atunci cand pe parcursul unei tranzitii, patronii decid sa renunte la oamenii cu care au inceput totul, la oamenii care si-au pus toata viata in slujba lor, sacrificand viata personala, uneori viata familiala, pentru a satisface cerintele unui job...Firmele fiind grupuri sociale organizate nu numai pe criterii profesionale - si aici intervin orele suplimentare, "reprosurile" de grup, rasplata in grup (exact ca in armata) satisfac toate cerintele grupurilor sociale...Firmele devin locuri in care se nasc si mor idile, iubiri, locuri in care evolueaza si se desfasoara adevarate clipe de viata...Uneori patronii se debaraseaza mai mult sau mai putin perfid de oameni, atacandu-i mai mult sau mai putin "personal"...Vi s-a intamplat dumneavoastra sau cunoasteti cazuri in firma in care ati lucrat sau lucrati de astfel de comportamente lipsite de demnitate si caracter ale unor patroni sau manageri? Ati simtit atingerea "intimului" prin barfe lansate de manageri pe care sa le percepeti ca venind de la colegi? Sa nu uitati ca lacrimile din ochii unor colegi care astazi trebuie sa plece vor fi inevitabil lacrimile din ochii dumneavoastra la urmatoarea tranzitie...
|
|
|
|
Post by Un raspuns on Dec 16, 2005 5:53:06 GMT -5
Numai managerii si patronii care traiesc in astfel pot fi astfel...Majoritatea sunt insa oameni de caracter si de cuvant...Exista limite in discutiile manager-angajat care nu se depasesc de nici una dintre parti...Aceasta duce la respect reciproc si la intelegere indiferent de deciziile partilor...Un contract cinstit si respectat nu necesita lovituri sub centura...Dar, mai sunt, de ambele parti insa nu numai de una, si exceptii...
|
|
|
|
Post by alt raspuns on Dec 16, 2005 6:14:00 GMT -5
Exista si alte politici de personal...Asta este numai una...Altele au la baza faptul ca un om de incredere nu este de dorit a pleca. In acest caz investesti in cursuri de pregatire, cauti pozitii in organigrama care sa-l satisfaca si pe el si nici sa nu incurce pe altii, sunt solutii daca se vrea...Oamenii cu experienta sunt greu de gasit si de aceea este bine sa fie pastrati...De cele mai multe ori ei se identifica cu un produs si ii asigura stabilitatea si existenta...Nu generalizati... Problema este pentru oameni insa cand trebuie sa schimbe un astfel de mediu si o astfel de firma...Au mult de "recuperat"...Si de la o varsta nu mai este asa de usor...Insa este o vorba inteleapta care zice: "Cine nu are batrani sa-si cumpere!"
|
|
|
|
Post by Inteleptul on Dec 16, 2005 7:39:59 GMT -5
"Orice împaratie, dezbinandu-se in sine, se pustieste si casa peste casa cade." - Luca XI,17
|
|
|
|
Post by r1 on Apr 1, 2006 14:48:08 GMT -5
As zice ca in romania e finut...check ce se intampla in state de exemplu.....vine patronul si-ti spune sa-ti f*gi bagajele ca esti concediat (fara motive fara argumente)....nici macar nu stii daca ai gresit ceva sau nu....... Si se intampla si la case mari si la case mici.... Schimbarile vin peste lume, de la istorie si pana la firme, generand tranzitii uneori dureroase terminate cu succes sau cu caderi...Prezenta unui om intr-o firma timp indelungat duce inevitabil, mai ales atunci cand firma "stoarce totul" din acesta, la o plafonare profesionala platita cu pretul unei specializari extreme in directii care pot sa-si piarda actualitatea. Un exemplu este specializarea intr-ul limbaj de programare care este din ce in ce mai rar folosit...Sau intr-o tehnologie depasita...Si mai trist este atunci cand pe parcursul unei tranzitii, patronii decid sa renunte la oamenii cu care au inceput totul, la oamenii care si-au pus toata viata in slujba lor, sacrificand viata personala, uneori viata familiala, pentru a satisface cerintele unui job...Firmele fiind grupuri sociale organizate nu numai pe criterii profesionale - si aici intervin orele suplimentare, "reprosurile" de grup, rasplata in grup (exact ca in armata) satisfac toate cerintele grupurilor sociale...Firmele devin locuri in care se nasc si mor idile, iubiri, locuri in care evolueaza si se desfasoara adevarate clipe de viata...Uneori patronii se debaraseaza mai mult sau mai putin perfid de oameni, atacandu-i mai mult sau mai putin "personal"...Vi s-a intamplat dumneavoastra sau cunoasteti cazuri in firma in care ati lucrat sau lucrati de astfel de comportamente lipsite de demnitate si caracter ale unor patroni sau manageri? Ati simtit atingerea "intimului" prin barfe lansate de manageri pe care sa le percepeti ca venind de la colegi? Sa nu uitati ca lacrimile din ochii unor colegi care astazi trebuie sa plece vor fi inevitabil lacrimile din ochii dumneavoastra la urmatoarea tranzitie... |
|
